Timp de citire: 6 minute

Citiți povestea solemnității Bobotezei

Index de conținut

rezumat

Epifania in greco significa “manifestazione”. In Occidente si fa memoria della visita dei Magi: attraverso questo evento il Signore si “manifesta” ai pagani, dunque al mondo. Nelle Chiese Orientali, in questa solennità si mette l’accento sulla “manifestazione” trinitaria durante il Battesimo di Gesù nel Giordano.

Dacă în centrul zilei de Crăciun se află nașterea Pruncului, în Bobotează se evidențiază că acest Copil sărac și slab este Regele Mesia, Domnul lumii. Odată cu Bobotează, se împlinește profeția lui Isaia, pe care liturghia a ales-o ca primă lectură: „Ridică-te și îmbracă-te cu lumină, căci lumina ta vine” (Is 60,1 și urm.), parcă ar spune: nu te închide, nu te descuraja, nu rămâi prizonierul „convingerilor tale”, nu te demoraliza, reacționează,”priveşte în sus”! Asemenea Magilor, observați „stelele” și veți găsi „steaua Isus”.

Născut Iisus în Betleemul Iudeii, pe vremea regelui Irod, iată, niște magi au venit de la răsărit la Ierusalim și au zis: „Unde este cel care s-a născut, regele iudeilor? I-am văzut steaua răsărind și am venit să-i închinăm”. Când a auzit împăratul Irod aceasta, s-a tulburat și cu el tot Ierusalimul... Auzind pe împărat, au plecat. Și iată, steaua pe care o văzuseră răsărind i-a precedat, până când a venit și s-a oprit deasupra locului unde era copilul.

Când au văzut steaua, au simțit o mare bucurie. Intrând în casă, au văzut copilul cu Maria, mama lui, s-au închinat și l-au adorat. Apoi și-au deschis cuferele cu comori și i-au oferit daruri de aur, tămâie și smirnă. Avertizați în vis să nu se întoarcă la Irod, ei s-au întors în țara lor pe o altă cale (Mt 2,1-12).

Magii

Magii"îşi ridică capul” și au pornit, se duc unde era logic să „căuți” un rege, în palat. Sosirea lor face ravagii, atât de mult încât Irod cheamă preoți și farisei, experții în Scripturi. Ei „știu” că Mesia trebuie să se nască în „Betleem”, dar „cunoașterea” lor nu merge mai departe. Nu există viață, nu există experiență. Ei rămân nemișcați. Nu da"ei cresc”, restano sicuri e comodi nel palazzo.

Magii sosesc de departe și pleacă în călătoria lor: preoții și fariseii sunt deja aproape, totuși sunt blocați de orbirea cunoștințelor lor, de certitudinile lor, de pozițiile lor de privilegiu... Se pare că Dumnezeu se descoperă acolo unde el nu strălucește cu propria lui lumină și nu acolo unde se caută lumina reflectoarelor notorietății.

Criza

I Magi si sono mossi seguendo la stella, ma ad un certo punto non la vedono più, talmente forti della certezza che il re fosse nel palazzo: una certezza che ha momentaneamente abbagliato la loro ricerca, fino a far perdere loro la strada.

Ma poi, accettato di mettersi in discussione, di “convertirsi”, la stella è rispuntata, guidandoli alla meta. È bello e importante questo passaggio, perché fa capire che il dramma dell’uomo non è mai quello di cadere, di sbagliare, ma è quello di arrendersi di fronte alle cadute. Come i Magi, cercatori di verità, rischiamo talvolta o spesso di lasciarci abbagliare dalle nostre convinzioni, fino a perdere la strada.

Astăzi suntem învățați să nu ne fie frică să ne punem la îndoială certitudinile și concluziile, pentru că un adevărat „căutător” știe să accepte greșelile și să revină pe cale. Inima are dorințe mari, este flămândă de dreptate și adevăr, de bucurie și speranță. A urma steaua înseamnă a-ți urma propriile tale dorințe înalte, nobile, drepte, frumoase, cele care îți intră în inimă și sunt capabile să-ți miște viața, să te pună într-o călătorie știind să înfrunți greutăți, riscuri, înfrângeri, la fel ca ceea ce s-a întâmplat cu înțelepții.

Întâlnirea cu Copilul, Regele

Când căutarea este animată de adevăr, atunci găsești ceea ce cauți și știi să-l înțelegi chiar și dintr-un "Bebeluș înfășurat în înfășări, culcat într-o iesle” (Lc 2,12, Liturghia din Ajunul Crăciunului). Acest pasaj este interesant. De fapt, nu este suficient”.caută”, dacă nu ai inima curată, nu ești liber de interese partizane, dacă nu ești animat de sentimente de adevăr.

Irod a vrut să-l adore pe copil, dar știm că această dorință era greșită (vezi Mt 2,16 „Irod și-a dat seama că magii îl batjocoriseră... a trimis să omoare copiii; Luca 9.9: „a încercat să-l vadă. .." , era curios de miracolele lui). Luat de frică și ambiguitate, deci prizonier al puterii sale, Irod este incapabil să vadă în acel Copil ceea ce este cu adevărat și se lasă învins de teama de a avea un concurent periculos.

Bobotează îl manifestă pe Isus și inimile

L’Epifania non manifesta solo Gesù, il Figlio di Dio, ma rivela i cuori, manifestando che il Salvatore può essere accolto (come avvenuto per i pastori e i Magi) e anche rifiutato (Erode).

Non nascondiamocelo, come ci sono “i magi” così c’è un Erode in ciascuno di noi. C’è una parte di noi sempre pronta a mettersi in marcia, in cammino, per conoscere e capire, per crescere e migliorare, per superarsi, ma c’è anche un Erode sempre pronto a distruggere sogni e speranze. Un Erode sempre pronto a fare “strage” di ogni nostro desiderio di bene, di bello, di giusto, che non accetta che noi troviamo “il Bambino” capace di cambiare la vita.

Magi care ne învață că viața este o călătorie care cere să fie trăită ca Isus și un Irod care ne înșală și ne măgulește că doar succesul și puterea merită să putem exista.

Cadourile

Aurul și tămâia amintesc de cadouri della regina di Saba a Salomone, riferimento che abbiamo anche ritrovato nel salmo.

Con l’oro si riconosce la regalità di Gesù; con l’incenso la sua divinità, con la mirra la sua umanità, tenuto conto che si tratta di una sostanza con la quale venivano cosparsi i corpi dei defunti. La luce della stella porta sempre a un atto di adorazione, a un chinarsi di fronte al mistero che si è fatto vicino.

Conduce la dăruire, dar și mai mult la dăruirea de sine. Tocmai „dăruirea de sine” este cea care îi oprește pe mulți să fie atrași de Isus, care îi face pe mulți să se teamă de a-și pierde pozițiile, confortul, securitatea, privilegiile și care îi împiedică să-și schimbe viața și să se convertească.